Vremea de afara imi aminteste de iernile mele de la Campina; atunci cand ningea cate trei zile si tot orasul era acoperit de zapada, apoi venea gerul si fixa bine de tot patura alba si apoi ningea din nou si mai vedeam asfaltul abia dupa doua-trei luni. Asta este iarna care imi place, sa merg prin frig si sa imi scartaie talpile cizmelor cand las urme in zapada, fara a ma lupta cu zloata si cu damburile de gheata.

Dar cel mai dor imi este de mirosul rufelor pe care le intindea mamaie (Valeria Demetrian) pe sarma de pe terasa care dadea spre camera mea si pe care le priveam cum danseaza in noptile cu viscol. Apoi le strangea mama, inghetate bocna (asta era ritualul de impartire a treburilor casnice). Rufele astea inghetate aveau un parfum senzational, pe care cred ca l-am mai mirosit acum cativa ani in parfumeria Createur5 d’Emotions.

In colajul de mai sus, stanga sus: Mama cu mine si cu motanul Fouche. Dreapta: Tata, mamaie si cu mine.

Jos: in brate la bunica paterna, Elena Pavel.

#familymemoirs #lastcentury