Astazi este 25 mai in Las Vegas. Si astazi se implineste fix o luna de cand am ajuns in Las Vegas, pentru a patra oara. Daca in datile anterioare am venit aici in vacante scurte, de cateva zile / saptamani, ei bine, acum am optat pentru o sedere de cateva luni; un experiment-aventura pentru mine si pentru familia mea.

Eu m-am hotarat sa invat ceva nou la Institutul de Arta din Las Vegas. Mi-am propus sa cunosc oameni interesanti, parte din istoria vechiului Las Vegas si sa le scriu povestile pe blogul meu.

Va fi o experienta interesanta si pentru Avi iar cateii mei dragi, Clint & Shlomo si-au revenit foarte bine dupa zborul obositor cu avionul. (Bucuresti-Londra-Las Vegas).

Cum e viata in Las Vegas atunci cand traiesti ca un localnic? Ei bine, teribil de linistita, din momentul in care parasesti zgomotosul Strip.

Noi locuim in Summerlin, un fel de Floreasca de Bucuresti, doar ca mult mai intinsa. Cartierele sunt inchise, cu “little boxes”, precum in melodia de pe coloana sonora din “Weeds”. Norocul este ca fiecare micro-cartier (apartamentul nostru este in Chateau Nouveau, asa sunt majoritatea, au nume foarte exotice) are in apropiere (asta inseamna la 10-15 minute de mers pe jos) o zona comerciala, cu supermarket, saloane de cosmetica si coafor, etc. Asa ca aici voi uita pentru o vreme cum este sa merg sa imi beau cafeaua in papuci.

Avi in Heathrow, 25 aprilie 2015

avioane in Heathrow airport

Ce am facut noi in aceasta luna?

Am mobilat apartamentul.

o lumina la etajul 1

shopping furniture

before…

…and after

masa mea de cafea, cu albume si carti aduse din Romania

Am inceput sa mancam foarte sanatos (mi-e dor de prajiturile facute de prietena mea, Ioana Dumitrescu si de tortul meu de nuci de la cofetaria Ana si de patiseriile mele preferate, Pain Plaisir si Rue du Pain). Aici singura patiserie care seamana cu cele de acasa este Café Louis din Tivoli Village.

Clint & Shlomo mananca si ei sanatos.

Am inceput sa cautam gradinite pentru Avi. Era un mit la un moment dat ca in America nu se face scoala. Ei bine, am ramas impresionata, majoritatea gradinitelor vizionate au o programa foarte bine pusa la punct. Cel mai simpatic episod a fost atunci cand am ajuns cu Avi la una dintre gradinite, a salutat frumos si apoi imi zice: “F.ck, mi-am uitat ochelarii de soare in masina”. Secretara s-a uitat surprinsa la noi, eu i-am spus ca “F.ck’ inseamna “fac” in limba romana si l-am dus pe Avi fortat la toaleta.

shopping for kindergartens

M-am inscris la cateva cursuri ale Institututului de Arta din Las Vegas si astept sa inceapa scoala. Am cunoscut aici oameni minunati, despre care voi scrie intr-o postare separata, in curand.

Initial imi facusem calculele ca voi studia aici un an, dar se pare ca in cateva luni voi termina, asa ca va trebui sa folosesc timpul petrecut aici la maximum, pentru ca zilele trec extrem de repede.

The Art Institute of Las Vegas

Hugo Chinchilla, The Art Institute of Las Vegas

Am avut norocul sa gasesc destul de repede un hair stilist bun, Robert Aganza, cu o poveste foarte Vegas-iana (in curand pe blogul meu, promit), asa ca Magda Soare a mea poate sa stea linistita. La fel si Elena Panait, experta mea meticuloasa in mani/pedi. Chiar foarte aproape de casa am gasit-o pe KC, care a ajuns in America in anii ’80 direct din Vietnam si are un fiu, student la Universitatea din Reno. Flori Arnautu a mea ar deveni milionara aici, serviciile de epilat sunt cele mai scumpe. Flori, hai in Las Vegas, macar cat stau eu aici.

cu Robert Aganza, my Las Vegas hair stylist

Am fost nevoita sa conduc. Si am optat pentru Hyundai Santa Fe, o masina perfecta pentru o familie numeroasa ca a noastra.

Avi & The Hyundai Santa Fe

Am facut deja cateva iesiri din Vegas, despre care o sa cititi in serialul “My Strongbow diaries”.

Avi loves icecream

avioanele care decoleaza si aterizeaza se vad de peste tot in Vegas.

Casinos everywhere

Iar astazi, ca sa celebram o luna de Las Vegas stay, am fost sa vedem expozitia “Elvis is back in the building” de la Westgate hotel & casino. Povestea intreaga si fotografiile, in postarea de maine.

on the road all the time

these boots are made for dancing

Acesta este my Vegas pana acum. A fost o luna plina, pe curand, sper, cu povesti interesante. Vorbesc cu prietenii mei dragi tot timpul, noroc cu tehnologia de secol 21 folosita in scopuri bune. I miss you, dragilor.

Miss you wall in zona dintre dining si salon

A, era sa uit: vinerea trecuta, 22 mai, a fost un cutremur mic de dimineata. Cica nu au mai fost cutremure in Las Vegas de multa vreme. Si nici o primavara asa ploioasa si friguroasa nu au avut. Cu siguranta ca va fi o sedere memorabila aici.

PS: Astazi a fost “Memorial Day” aici, ziua in care sunt comemorati toti eroii din razboaiele la care au luat parte americanii. Initial Memorial Day a fost sarbatorita dupa Razboiul de secesiune (dintre nordisti si sudisti, remember “Pe aripile vantului” & Co). Memorial Day este celebrata in ultima zi de luni a lunii mai.

Iar eu am primit in dar astazi o raceala de toata frumusetea (de la diferentele de temperatura, peste tot este foarte frig. Se pare ca nu a ajutat ca am purtat jacheta la expozitia Elvis, cred ca erau vreo 15 grade in salile de expozitie).

Pe curand!