Unul dintre avantajele meseriei mele de om de comunicare este că sunt conectată la tot ce apare nou. Și aici nu mă refer numai la modă, artă, zona de beauty și la noutățile din social media, ci și la subiecte care țin de “creșterea individului”, ca să nu zic dezvoltarea personală, pentru că e deja o expresie mult prea folosită.

Bucharest Pride 2018

Luna trecută am aflat de la colega Mara Coman de la #acinceaputere de start up-ul de psihoterapie online  HEDEPY, creat în Cehia în anul 2020 și care a avut o creștere fantastică: platforma este prezentă acum și în Slovacia, Italia, Polonia și în Romania, din 2021.

Am o prietenă care e psiholog și la ea am auzit, acum vreo doi ani, că are mulți pacienți online din Australia (a studiat și a lucrat acolo o vreme, ca psiholog).

Chiar i-am spus atunci că prima dată când am auzit de terapia online a fost în serialul “Web Therapy “ cu Lisa Kudrow în rolul terapeutei Fiona Wallice.

Revenind la HEDEPY România, a fost introdusă de curând, la profilul de specializare a terapeuților, și categoria de sprijin LGBTQIA+, despre care anunțăm astăzi simultan, pe blogurile noastre, Ana Bîtu, Cristina Stănciulescu, Diana Cosmin și Mara Coman.

Pride, un film despre solidaritate inspirat dintr-un caz real

Dacă am trăi într-o țară în care drepturile LGBTQIA+ ar fi respectate, acest serviciu specific nu ar exista. Pentru că, pe lângă problemele cu care se poate confrunta orice pământean – anxietăți de tot felul, traume nerezolvate sau pur și simplu așezarea unor gânduri și acțiuni, această comunitate se confruntă în continuare în România, în majoritatea cazurilor, cu un bulling social care vine de multe ori din partea familiei și a celor cu care interacționează zilnic – la școală, în cazul elevilor, la facultate și apoi la locul de muncă, deseori pe stradă.

Pride 2018, Calea Victoriei

Educația este un substantiv cu multe valențe iar lipsa educației sexuale în școli și a empatiei adevărate care ar trebui să fie învățată în familie și în școala primară nasc de multe ori adevărate drame printre membrii acestei comunități, care nu se măsoară în “ce frumos că anul acesta au fost așa de mulți participanți la Pride și ce bine că nu mai aruncă nimeni în noi cu pietre și cu ouă, ca la Pride-urile din anii 2000 de început.”

Vorbeam cu un prieten foarte bun din comunitate că ar fi trebuit să depășim deja demult faza cu  “toleranța”. De ce să zicem că îi tolerăm pe cei diferiți de noi? Trebuie să îi tratăm la fel, din start. Toleranța înseamnă favoare pentru mine și cum ne naștem toti egali, nu contează orientarea sexuală a celui mai bun prieten sau a profesorului de la școală sau a colegei de la serviciu.

Cei de la HEDEPY România ne-au povestit că au primit multe mesaje de la adolescenți și tineri adulți (cu vârste între 18-23 de ani) care se identificau cu o altă orientare sexuală și care se confruntau cu stări de depresie, cu atacuri de panică și alte diverse anxietăți, cerând ajutorul pe chat-ul de suport.

Partea bună a acestei platforme este că toți terapeuții sunt verificați, trecând prin 2 interviuri care să valideze competența și mai ales compatibilitatea valorilor.

Pentru că am rămas uimită atunci când terapeuta mea, care are pacienți din comunitatea LGBTQIA+, mi-a povestit că încă există psihologi în România care recomandă terapia de conversie, lucru impardonabil, din punctul meu de vedere, mai ales că aceste sfaturi vin din partea unor terapeuți.

Cu Robert Ratiu, Bucharest Pride 2017

Vreau ca mesajul meu să ajungă la cât mai mulți din comunitatea LGBTQIA+, așa că l-am invitat pe prietenul meu cel mai bun, Robert Rațiu, activist, jurnalist, om de comunicare și fost președinte al organizației @mozaiqlgbt, să împărtășească o parte dintre problemele cu care se confruntă membrii comunității. Cu atât mai mult, Robert a terminat facultatea de Psihologie și Științele Educației, așa că inputul său în acest text este de mare ajutor.

“Viața comunității LGBTQAI+ nu este deloc ușoară, mai ales într-o societate profund conservatoare precum cea românească. Dincolo de problemele pe care le întâmpină fiecare dintre noi, identificarea în spectrul LGBT vine cu o nouă serie de dificultăți ce țin mai ales de factori externi cum ar fi discriminarea, bullying-ul, lipsa de suport a familiei sau chiar agresiunile. Persoanele din comunitatea LGBT+ se lovesc des de stigmatizare și abuzuri din partea societății, iar tinerii LGBT+ au un risc de suicid de peste trei ori mai mare decât cei heterosexuali, iar persoanele ce se identifică drept nonbinare sau trans, de peste șase ori, spun studiile în domeniu. Adesea, cel mai important ajutor pe care îl pot primi aceștia e consilierea psihologică.

Mai mult, tot persoanele din comunitate sunt deseori vulnerabilizitate suplimentar și de interacțiunea cu sistemul medical românesc, majoritar neinformat, nepregătit în problematica comunitară și a principiilor instersecționalității ce se aplică persoanelor din comunitățile vulnerabile. Discriminarea există în sistemul medical românesc, iar mulți dintre pacienții LGBTQAI+ își pierd încrederea în terapie și renunță să mai caute ajutor după o experiență personală neplăcută. Discriminarea pe criteriul identității de gen este mult mai dură pentru membrii comunității trans din România. Nivelul de discriminare este sistematic, iar pacienții trans s-au confruntat și se confruntă adesea cu negarea propriei existențe de către mulți specialiști în domeniu.

Nevoia de terapeuți LGBTQAI+ friendly este vitală pentru o comunitate care încă nu are drepturi egale în România – și aici mă refer la recunoașterea unei forme de uniune pentru persoanele de același sex, fie ea căsătorie sau parteneriat civil – ceea ce îi transformă pe membrii comunității în cetățeni de gradul 2. Desele manifestări profund homofobe și lipsite de tact ale politicienilor nu fac acceptarea mai ușoară, iar lipsa de persoane publice vocale cu privire la problemele cu care se confruntă comunitatea LGBTQAI+ face ca strigătele de ajutor din comunitate să se audă mai greu.”  – Robert Rațiu

Există terapeuți @hedepyro care fac parte din comunitate și își doresc să ajute și să contribuie la educarea și la formarea unei societăți sănătoase în care să trăim cu toții. Aceștia, alături de toți colegii terapeuți de pe platformă așteaptă apelurile celor care au nevoie de consiliere sigură și corectă.

Personal, nu mai vreau să știu că există tineri cărora le e frică să iasă pe stradă sau care să intre în curtea școlii cu un nod în gât, care să trăiască vieți duble din cauza prejudecăților unor familii închistate și unor profesori care nu văd mai departe de conținutul manualelor.

Suntem #acinceaputere, 5 femei care ne cunoaștem de niște ani, care împărțim multe amintiri personale și profesionale de dinainte de pandemie, care ne-am adunat sub parasolarul A Cincea Putere în timpul carantinei (în primăvara lui 2020) și scriem de atunci, din unghiuri diferite și foarte persoanale, pe un subiect ales, fiecare pe blogul său. Astăzi am scris despre o platformă de psihoterapie cu terapeuți ce oferă sprijin pertinent membrilor comunității LGBTQIA+ din România.

Surse foto: www.cineman.ch, https://foundationblog.haring.com, arhiva personală