
Întotdeauna am asociat filmele văzute (mai ales la cinema) cu atmosfera zilei respective, cu oamenii cu care am fost la vizionare, pentru un flavour complet al experienței.
Pentru că social media m-a învățat să comunic mai mult în imagini, voi lăsa aici câteva rânduri despre fiecare film văzut în ultimele săptămâni, într-o ordine cronologică, un mic exercițiu de păstrare a acestor momente.

“Babygirl” (distribuit de Bad Unicorn). Îmi voi aminti cu plăcere că l-am văzut în penultima seară a anului trecut, la Hollywood Multiplex de la București Mall. Avi, fiul meu, și Eric, colegul și prietenul lui bun, s-au dus la “Gladiator”, iar eu am intrat singură în sala alăturată și m-am amuzat că am fost mai multe spectatoare decât spectatori. Nu mai fusesem de ceva vreme singură la film și mi-am propus să repet experiența.
Nu sunt critic de film, nici nu vreau să le dau spoilere celor care nu l-au văzut încă. Mi-a plăcut.
Plus coloana sonoră. “Father Figure” a lui George Michael a fost cireașa de pe tort, este una dintre melodiile preferate.

“Maria”, la invitația Monicăi Felea & a lui Ștefan Brădea de la Bad Unicorn, vizionată la Cinema Elvira Popesco, împreună cu Lili Misăilă, la începutul lui ianuarie.
Mi-a plăcut mult. Jocul actorilor, felul în care a redat regizorul ultimele zile din viața Mariei Callas. Parisul, culorile, interioarele, ariile cântate și de Jolie.
Voi rămâne cu câteva cadre din film și cu continuarea serii, cu o cafea bună băută cu Lili la @mugshot.bucharest.

“Marcello Mio”, la invitația Simonei Rădoi de la Independența Film, la Cinema Elvira Popesco, cu o parte din grupul meu cinefil: Lili Misăilă, Nadire Omer și Mariana Maier, Bianca Coroi și Răzvan Firea.
Pentru mine, “Marcello Mio” este filmul perfect de weekend. Un omagiu duios adus lui Mastroianni de fiica sa, Chiara Mastroianni. Îmi era dor de un film cu Catherine Deneuve.
Iarăși, muzică bună și e un pasaj superb în care este menționată Maria Callas, atunci când Chiara își amintește de un moment drag cu tatăl său.

“Substanța” (Independența Film), vizionat chiar sâmbăta trecută, la Hollywood Multiplex, cu Lili și două amice ale ei. A fost girls night out la mall, cu floricele la filmul pe care l-au văzut deja toți prietenii noștri.
Subiectul ca subiectul, dar culorile outfiturilor (mai ales cele purtate de Demi Moore), subtilitățile psihologice oferite de interiorul apartamentului și palmierii, acest simbol al supleții made in Hollywood, sunt preferatele mele din film. Și genericul de final și postgenericul mi-au plăcut mult. Cine au plecat de la mall aproape de miezul nopții? Noemi & the gang.

“Semințele smochinului sacru” (Bad Unicorn). Vizionat la Elvira Popesco, în avanpremieră. Filmul a intrat în cinematografe pe 31 ianuarie și, din punctul meu de vedere, ar trebui să îl vadă toată lumea, de la activiști și până la toți cei cărora le pasă de ce se întâmplă în lume, acum.
În afară de faptul că este un film foarte bun, că a fost premiat la Cannes și este propunerea Germaniei la Oscar pentru cel mai bun film străin, mai trebuie să știți că regizorul filmului, Mohammad Rasoulof, actorii și toți cei care au participat la realizarea peliculei au fost condamnați la 8 ani de închisoare și lovituri de bici. Acesta și o parte din echipă au reușit să fugă din Iran imediat după condamnare, dar, din păcate, actorii din rolurile principale, Soheila Golestani și Missagh Zareh, au rămas în Iran.

Aici este un interviu cu regizorul, realizat de Ionuț Mareș:
https://www.filmsinframe.com/ro/interviu/interviu-mohammad-rasoulof/
Am văzut filmul cu Lili, Nadire și cu Mariana și îmi voi aminti mereu de tăcerea care s-a lăsat în sală, la final.
Repetiția tăcerii de la “Zona de interes”, văzut anul trecut cam pe vremea asta.
Oricât nu am vrut să mă iau în serios cu acest material, ajung din nou să repet întrebarea care mă urmărește deja de câțiva ani: “De ce omenirea uită atât de repede ororile istoriei?” Ele s-au petrecut de fiecare dată invocându-se aceleași motive, total greșite: religie, minoritate, “inferioritate”, din cauza lăcomiei, a cruzimii și cu o manipulare diabolică.
Filmele de mai sus se văd la cinema. Începeți cu “Babygirl”, “Maria” și “Substanța” – celelalte două, intrând de curând, vor mai rula o vreme.
Surse foto: Bad Unicorn, Independența Film, arhiva personală
NO COMMENT