Nu mai știu cine din familia mea, atunci când eram împreună și gonea pe strada principală singura salvare a orașului Câmpina, cu girofarul pornit, obișnuia să spună: „Sper ca persoana din salvare să se facă bine repede”. Nu știu dacă era mamaie, Opapa, mama sau tata. Dar știu sigur că am preluat acest gând bun de la ei.

Mi-am amintit asta sâmbăta trecută, când îl plimbam pe Clint, unul dintre non-umanii mei, pe Bulevardul Iancu de Hunedoara și a trecut în viteză o salvare care se îndrepta spre Spitalul de Urgență Floreasca.

Cu siguranță, acest flashback a ieșit din sertarul memoriei și pentru că, în urmă cu câteva ore, văzusem piesa de teatru „Menada”, cu Vichi Răileanu, la Teatrul Point, unde au existat câteva momente care m-au teleportat în adolescență.

Și iată-mă aici, scriind despre AI pentru A Cincea Putere.

De ce textul de mai sus? Pentru că niciun generator AI purtător de nume masculine — cel puțin momentan, probabil că toate numele feminine le-au fost deja date uraganelor — nu ar putea să scrie acest text, să facă aceste conexiuni.

Astăzi scriem fiecare dintre noi — Ana, Cristina, Diana, Mara și cu mine — despre un subiect care ne apare zilnic în feed-urile de social media și la știrile TV și radio. De la titluri precum „AI-ul ne ia joburile” până la materiale ultraelogioase sau ultranegative, AI-ul este aici și este folosit de zeci de milioane de oameni: corporații, firme mari și mici, copii și pensionari care sar peste „protocolul” research-ului și aleg calea cea mai rapidă: ChatGPT.

Pentru că știu că nu vei avea timp să parcurgi tot acest material, las aici câteva capturi de postări ale unor conturi de Instagram pe care le urmăresc și linkul unui articol citit acum mai bine de un an, de pe platforma Panorama, care s-a închis, din păcate:  „Ne fură AI joburile?” https://panorama.ro/ne-fura-ai-joburile-care-va-fi-de-fapt-impactul/

Cu mult timp înainte de AI au existat filmele lui Steven Spielberg, filmele lui Robert Zemeckis (“Back to the Future”)  și, mai ales, Hugo, filmul regizat și produs de Martin Scorsese, de unde am dedus că, oricât de fani ai tehnologiei ar fi oamenii, tot la „forma inimii” ajung.

Cu mult timp înainte de AI au existat fotografi și designeri de modă vizionari care au creat campanii cu imagini memorabile.

Thierry Mugler a fost unul dintre aceștia. Chiar ieri dimineață mi-a apărut în feed un carusel postat de contul  @plastik, cu fotografii din editoriale Mugler din anii ’80 care au necesitat ore întregi de post producție digitală răsplătite de testul suprem al timpului: un capitol important în istoria modei.

Helmut Newton (n. 1920-d. 2004), (foto deschidere)

David Lachapelle (n.1963),

Cosmin Gogu, au folosit tehnici vizionare de photo shop în pictoriale de modă.

Cu mult timp înainte de AI a existat muzica. Iar muzica originală, compusă de oameni și nu de roboți, va exista și după ce primii „agenți” AI vor ieși la pensie. Cum aduci un „artist” AI în concert, să transmită acea emoție pe care o trăiești live?

Mi-am amintit de personajul Diva Plavalaguna din memorabilul The Fifth Element, regizat de Luc Besson, interpretat de Maïwenn și dublat, în momentele muzicale, de soprana albaneză Inva Mula. Emoția transmisă de un artist nu poate fi înlocuită de AI.

Orice secol a avut salturile sale de evoluție tehnologică. Din păcate — și asta se știe deja — în graba noastră și în euforia noilor „jucării”, uităm uneori că ele vin cu un preț. În cazul AI-ului, consumul excesiv de apă.

Recunosc că folosesc AI-ul doar pentru a pune diacritice textelor mele și foarte rar atunci când lucrez la prezentări, deși am observat de câteva ori că are și hibe — mi-a indicat publicații care nu mai există de ceva timp în România.

Așa că, dacă ești în căutare de rețete de chec glazurat, poate ar fi mai bine să folosești alte motoare de căutare, care consumă mai puțină apă.

În încheiere, cred că AI-ul, la fel ca orice alt instrument al progresului, ar putea să rezolve unele dintre cele mai mari probleme ale omenirii. „Eficientizarea” este un cuvânt folosit și în capitalism, și în comunism, dar tot istoria ne-a învățat că eficiența nu a rezolvat marile nevoi ale lumii: drepturile egale, pacea, o viață decentă pentru toată lumea, eradicarea homofobiei și a transfobiei, a rasismului și a fascismului și a fanatismului religios.

Și mai cred că AI-ul trebuie folosit cu măsură, cu înțelepciune și numai în scopuri pașnice, care să ne ajute să evoluăm fără să ne pierdem fărâma de umanitate care ne-a mai rămas.

Vă invit să citiți și materialele scrise de Ana Bîtu, Cristina Stănciulescu, Diana Cosmin și Mara Coman.

Surse foto:  @plastik,  @sapienship.lab,  reactormag.com,  nextbestpicture.com,  The Guardian,  HubPages Discover, cosmingogu.com, www.artsy.net, magazine-acumen.com