Jana Gertler este un personaj cu care va veti mai intalni pe blogul meu jurnal. Jana Gertler este, pentru mine, un exemplu de optimism care inspira, o femeie adevarata, care, fara tam-tam, a trait exact cum a vrut ea, un razboi mondial, anii de comunism si post ’89. In tot acest timp a sculptat, a pictat, a fost conectata in prezent si a reusit, fara niciun efort, sa isi castige fani care i-ar putea fi stranepoti.
In octombrie trecut, m-a sunat Adrian (Buga) sa imi povesteasca despre cel mai nou proiect al Janei, realizat impreuna cu Argo Art Consulting si Teatrul Evreiesc de Stat, în parteneriat cu Fundatia Henry Malineanu si Dan Schwartz: Cele 12 ferestre ale Teatrului Evreiesc de Stat au fost pictate de Jana Gertler-Zalman, in perioada in care aceasta s-a recuperat dupa o fractura severa de sold, survenita la inceputul acestui an. Jana si-a revenit minunat, cu ajutorul artei sale si a lui Adrian si a profesorului doctor Ion-Christian Chiricuta.
Cele 49 de lucrari au fost pictate de Jana in apartamentul sau si apoi montate pe ferestrele teatrului.
Nascuta la Oradea, la 31 decembrie 1929, Jana Gertler a absolvit in anul 1955, Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu”, Sectia sculptura, avandu-i ca profesori pe Constantin Baraschi si Peter Balogh, iar la desen pe Gheorghe Löwendal si Costin Ioanid.
Va invit sa va delectati cu dialogurile memorabile intre Jana si Adrian, din ianuarie 2016 si apoi din timpul pregatirilor vernisajului.
„Jana Gertler:Alo!
Adrian Buga: Alo, Jana!?
JG:Da, cine e?
AB:Sunt eu, Adrian. Ce faci? Te caut de 5 zile si nu raspunzi!
JG: Adrian, am cazut si sunt la spital cu dubla fractura de sold. La varsta mea asemenea accidente sunt fatale.
AB: Nimic nu e fatal. Vin la tine la spital. Am un proiect nou si vreau sa vorbim.
JG: Un proiect? Ce proiect!?
AB: Jana, intai promite-mi ca te vei face bine, da!? Iti spun si despre ce e vorba. O sa vin la tine la atelier si o sa incepem sa facem desene pentru geamurile Teatrului Evreiesc de Stat. O sa expunem imagini din toata viata ta: cu familia ta, copilaria, povestile si sarbatorile fiecarui an, o sa aratam totul, Jana! Ce zici?
JG: Abia astept, hai! Alo, da’ cine esti tu!?
AB: Jana, doar fa-te bine si hai sa lucram!
JG: Promit! La revedere!
DUPA O LUNA, IN ATELIER
AB: Sarut-mana Jana! Am adus de toate, culori pentru geam, pensule, sevalet, entuziasm… Hai sa muncim! Uite, eu pregatesc materialele, aranjez totul si tu desenezi si pictezi, e bine?
JG: Buna, Adrian! Hai ca sunt nerabdatoare. M-am gandit mult la desenele pentru Teatru. O sa ne vedem zilnic, nu-i asa?
AB: Da, Jana, nu o sa mai scapi de mine. O sa treaca si domnul profesor Chiricuta in fiecare zi sa vada cum te simti.
JG: Il astept. Pregateste culorile, geamul si sa incepem! Auzi, iti marturisesc ca ma leaga amintiri puternice de Teatrul Evreiesc, pe langă Maia (Morgenstern), eu l-am iubit mult pe primul director al teatrului, cel care a reusit sa-l puna pe picioare. Poate lui, celui pe care l-am iubit, o sa-i închin toate desenele. Il chema Franz Auerbach si nu-ti poti imagina cat de mult a muncit pentru teatru!
DUPA DOUA LUNI
AB:Jana, hai sa facem si panoul cu tanarul evreu, hai, te rog!
JG: Adrian, am obosit si ma dor picioarele, dar uite, uite cum imi vine sa cant si sa fluier! Sa nu te superi ca fluier. Imi face bine, asa mai uit ca ma doare piciorul si ideile imi vin mai repede pentru a fi transformate in desen.
Vezi tu, Adrian! Poate ca in viata mea e nevoie de o opera finala, cine stie…? Poate ca acum e timpul sa dau chipul exterior si sa exprim ceea ce este interior. Sa stii ca tot ce am lucrat pentru Teatru sta sub semnul evocarii si vreau ca opera sa fie privita ca o placa memoriala pusa la sinagoga de catre un copil care si-a adorat familia.
JG: Auzi, dar pana la urma tu cine esti si de ce facem lucrarile acestea pentru Teatru Evreiesc?
Jana Gertler și Adrian Buga”
Va urma. Pentru ca Jana Gertler are de fiecare data cate o poveste.
Surse foto: Adrian Buga, arhiva personala
NO COMMENT