Amos Oz a implinit 73 de ani in 4 mai si este unul dintre scriitorii mei preferati. Numele sau este Amos Klausner, Oz fiind adoptat de acesta in adolescenta ( in ebraica, Oz inseamna puternic).

Amos impreuna cu parintii sai, Fania Mussman si Yehuda Arieh Klaussner

Si da, Amos Oz este un om puternic. Nascut in Ierusalim, acesta a crescut la demisolul unei case de pe Strada Amos ( ce coincidenta de nume!), la numarul 18. Parintii sai, emigranti din Ucraina erau intelectuali devoratori de carti. Tatal sau a lucrat ca bibliotecar in Ierusalim.

Exista un pasaj minunat in cartea Poveste despre dragoste si intuneric, romanul autobiografic al lui Oz, despre momentul in care tatal sau l-a ridicat la rangul de adult: ,, Cand aveam vreo sase ani, a fost o zi mare in viata mea: tata mi-a eliberat o bucatica din rafturile lui cu carti si m-a lasat sa-mi pun acolo cartile mele. Mai exact, mi-a dat cam un sfert din lungimea ultimului raft de jos. Mi-am adunat cartile, care pana atunci zacusera pe un taburet alaturi de patul meu, le-am carat in brate pana la raftul tatei si le-am asezat in picioare asa cum se cuvine, cu spatele catre lumea de afara si fata la perete’’. Poveste despre dragoste si intuneric, roman pe care l-am citit prima data in ebraica ( mama mi-a facut cadou cartea, dupa ce i-am povestit incantata ca am citit in avion, in drumul spre a doua mea viata, cea din Romania, un fragment publicat in premiera in editia de weekend a ziarului Yedioth Aharonoth.

Cand Oz avea 12 ani, mama sa, care suferea de ani de zile de depresie, s-a sinucis. A fost momentul in care familia a trecut printr-o criza extrema iar la scurt timp dupa aceea, Oz a fost adoptat de familia Huldai din kibbutzul Hulda ( aflat in centrul Israelului, destul de aproape de Tel Aviv). Fratele sau, Ron Huldai este actualmente primarul orasului Tel Aviv.

In acea perioada Amos si-a schimbat numele din Klausner in Oz si a inceput sa scrie. Oz povestea la un moment dat intr-un interviu ca era un dezastru la muncile agricole ale kibbutzului. Pentru ca povestile sale erau apreciate la lecturile de Shabat, Oz a primit liber o zi pe saptamana ca sa scrie. Iar dupa succesul primului sau roman, Sotul meu Michael ( a fost si prima carte pe care am citit-o, si acum imi aduc aminte, era in biblioteca din hol a parintilor mei), Oz a primit un bonus fantastic: 4 zile pauza de scris si 2 zile in care preda la scoala din kibbutz. Iar in singura zi libera a saptamanii, adica sambata, Oz era de serviciu la cantina, si invariabil spargea cate o farfurieJ

In anul 1960, in timp ce era student, Oz s-a casatorit cu Nily Zuckerman, iar in urmatorii ani li s-au nascut trei copii. Dupa terminarea facultatii, Oz a predat literatura si filozofia si si-a continuat viata linistita in Hulda pana la mutarea in orasul Arad ( in desertul Negev), dupa ce fiul sau a fost diagnosticat cu astm.

Amos si Nili in ziua casatoriei, in anul 1960, in kibbutzul Hulda.

Amos Oz este unul dintre cei mai infocati militanti pentru pace din Israel. Este unul dintre putinii cititori israelieni publicati si cititi in limba araba. In paralel cu cartile sale, Oz a publicat articole in ziarul Davar, pana la inchiderea acestuia si in prezent scrie in cotidianul Yedioth Aharonoth ( ziarul meu preferat). Am citit pana acum tot ce a scris Amos Oz, cu aceeasi incantare de fiecare data.

,,I find the family the most mysterious and fascinating institution in the world’’.

Anul trecut, in cadrul Festivalului Filmului Evreiesc de la Bucuresti a fost difuzat la cinematograful Studio documentarul Amos Oz: The Nature of Dreams al cuplului din noul val al cinematografiei israeliene, Yonathan şi Masha Zur.

Aici este trailerul acestui film superb:

http://www.youtube.com/watch?v=oDsZ0XpCVDs

,,I recommend the art of slow reading’’.

Surse: www.brainyquote.co, http://www.fantasticfiction.co.uk, http://www.eilatgordinlevitan.com, http://www.agentiadecarte.ro