Ieri am avut parte de o experienta extraordinara: Mi-am confectionat un inel in proportie de 70%, sub atenta supervizare a designerului Andreea Mogosanu, in atelierul sau cel cochet Moogu.
S-a intamplat asa: Acum doua saptamani am facut cunostinta cu Andreea prin intermediul Adinei Necula, PR-ul sau. Adina a venit cu o idee fantastica de promovare Moogu: sa invite cativa bloggeri ca sa isi creeze cate o bijuterie. Workshop foarte privat, designerul si invitatul. Cred ca este una dintre cele mai bune idei de PR pe anul acesta: memorabilia, de impact, cu un rezultat extrem de personal si de placut.
Andreea Mogosanu este tanara (31 de ani) si talentata. A fost colega de serie la facultatea de Arta Bucuresti cu Marina Moldovan (designerul 109 si buna prietena cu mine), cu Andreea Badala (MURMUR). Dupa terminarea facultatii a lucrat cinci ani in publicitate, ca art director si apoi a studiat la Alchimia, scoala de design de bijuterie contemporana din Firenze (au fost prezenti si la Autor, editia aceasta, cu nr. 11). La intoarcerea in Romania, Andreea a facut practica in atelierul lui David Sandu si in urma cu trei ani a inceput sa creeze bijuteriile sale, in colectii pe care le-am vizionat astazi si care sunt pe gustul meu. Cel putin din cea mai recenta colectie, “Extreme Love” mi-am comandat un pandantiv pe care abia astept sa il port cu aproape toate tinutele mele usor hipiote.
Sa va povestesc acum experienta de ieri: Adina Necula si Andreea Mogosanu m-au asteptat la atelier, cu masa incarcata de flori si fructe, cu fresh de postocale si cafea aburinda (Adina stia ca beau cafeaua cu lapte, un PR desavarsit). Dupa doua tigarete fumate ne-am apucat de treaba.
Imaginati-va o bucata de argint. Simpla.
Am taiat bucata cu un bomfaier. A rezultat un baton, cum l-am numit eu.
Apoi am decalit-o la flacara.
A urmat laminarea la laminor si am subtiat-o cat am avut nevoie pentru inelul meu.
Apoi am taiat si egalat batonul perfect la muchii, pentru a-l lipi.
Am pus batonul din nou la flacara, la decalit, pentru a-l putea modela.
Apoi am indoit batonul cu clestele (aici m-a ajutat mult Andreea, care nu mai are nevoie sa mearga la sala de forta, credeti-ma, e tare greu). Am avut grija sa fie muchie pe muchie si apoi am pus inelul in devenire in acid – pentru degresare.
Apoi Andreea a executat lipitura (este foarte migalos procedeul) cu Borax si lipitura de argint, care se topeste la 600 de grade, spre deosebire de argint, care se topeste la 900 de grade.
Apoi am pus flacara pe inel, uniform, rotind flacara.
Am racit inelul in acid si apoi in apa, pentru degresare si curatarea Boraxului.
Apoi am pus inelul pe riglu si l-am “batut” bine cu ciocanul pana cand inelul a devenit perfect rotund.
Apoi Andreea m-a ajutat mult cu procesul de finisare – eliminarea urmei de la lipire si a urmelor de la “bataia” cu ciocanul. Andreea a folosit mai multe tipuri de smirghel.
Apoi am facut celebrul marcaj 925 cu poinsonul.
Pentru ca am optat pentru un inel lucios, Andreea l-a pus in “toba”, o cuva cu bile de otel in care a turnat apa si o picatura de Pur (da, detergentul lichid Pur). Procedeul este prin rotire, timp de jumatate de ora, cat timp m-am odihnit si mi-am luat toate notitele.
La final Andreea a gravat initiala numelui meu – N si gata “My pleasures ring”.
Este o experienta care merita incercata. Departe de placerea de a face ceva singur, acum am inteles cate ore de munca depune un designer. Cand vedeti o piesa superba de bijuterie lucrata manual, ganditi-va ca are pretul corect. Am lucrat la inelul meu timp de 4 ore. Au trecut repede, a fost frumos, o confirmare a eforturilor pe care le depun artistii.
Dragi Adina si Andreea, va multumesc.
Dragi cititori, aici sunt site-ul Andreei Mogosanu & pagina de Facebook. Plimbare placuta si shopping inspirat!
https://www.facebook.com/Moogu.Jewellery
surse de insoiratie foto: Adina Necula, arhiva personala
NO COMMENT