Curentul Art Nouveau a avut o puternica influenta iar Casa Rosenthal s-a inspirat din aceasta prolifica perioada, prin creatiile ”Donatello”  si ”Blue Cherry” din anul 1905.  Anii 1908-1910 au insemnat pentru Rosenthal infiintarea propriului departament artistic, un privilegiu acordat pana atunci doar manufacturierilor caselor regale. Perioadele Art Nouveau si Art Deco au fost reprezentate de celebrii artisti Richard Aigner, Ferdinand Libermann, Gerhard Schliepstein, Constantin Holzer – Defanti sau  Wilhelm Wagenfeld.

Astazi voi scrie insa despre unul dintre serviciile mele preferate Rosenthal, TAC, creatia celebrului arhitect  Walter Gropius ( 1883 – 1969). Acesta va  ramane in istorie ca unul dintre cei mai influenti reprezentanti ai curentului modernist, alaturi de Ludwieg Mies van der Rohe si Le Corbusier.

Gropius a fost un vizionar al arhitecturii minimaliste, scopul sau a fost cel de a realiza cladiri “la cheie”, de la designul arhitectural si pana la decorarea cladirilor.

Walter Gropius este unul dintre fondatorii Scolii Bauhaus de la Weimar. Si-a inceput studiile la Munchen in anul 1903 si apoi a invatat la Berlin, in perioada 1905-107. Tot aici si-a facut si ucenicia, in biroul lui Peter Behrens, unde

au lucrat in trecut si Mies van der Rohe si Le Corbusier. Apoi Gropius si-a infiintat propriul birou de arhitexctura, alaturi de Adolf Meyer, un parteneriat de lunga durata, pana in anul 1925. Primul sau proiect a fost cladirea fabricii de pantofi Fagus din Alfed-an-der-leine din Germania , construita in anul 1911.

In urma unei vizite in Statele Unite ale Americii pentru studierea abordarii americane a arhitecturii, Gropius si-a infiintat proprul studio, iar principalele sale teme au fost de proiectare de mobilier modular si automobile Adler. In anul 1930, alaturi de  Herbert Bayer, Marcel Breuer si  László Moholy-Nagy,  Walter Gropius organizeaza expozitia Werkbund in cadrul renumitului Salon de Arte Decorative de la Paris. Tema expozitiei este designul, mobilarea si decorarea unui hotel de 10 etaje, Gropius realizand planurile structurii din otel si a spatiilor comune – galeria/ biblioteca si cafeneaua.

Datorita unei ostilitati politice crescande impotriva ideilor si organizatiilor moderniste  precum Deutscher Werkbund, Gropius a parasit Germania in anul 1934 si s-a mutat la Londra, unde a locuit in complexul modernist Lawn Road Flats din Hampstead, proiectat de Wells Coates. La Londra, Gropius a fost directorul  Isokongroup. A durat doar un an, pentru ca in 1935 Gropius a decis sa se mute in America, unde a fost numit decanul Facultatii de Design din cadrul Universitatii Harvard, pana in anul 1952. Pe taram american Gropius infiinteaza alaturi de cativa tineri arhitecti  The Architects Collaborative (TAC), firma de arhitectura ce va deveni una dintre cele mai cunoscute si respectate din domeniu. Din grupul sau au facut parte Norman C. Fletcher, Jean B. Fletcher, John C. Harkness, Sarah P. Harkness, Robert S. MacMillan, Louis A. MacMillen si Benjamin C. Thompson, nume celebre ulterior in arhitectura americana.

In anul 1969 Gropius si-a inceput colaborarea cu Casa Rosenthal. Mai intai a realizat planurile arhitecturale pentru doua fabrici, cu un design futurist, cu linii clare. Era firesc sa realizeze si serviciile de portelan, un contrast intre minimalism si portelanul translucid, intr-un melanj de alb-negru sau alb-auriu. Castigator al premiilor “Medaglia d’Oro ” in 1969, “Gute Industrieform iF” in 1970 si al titlului “Formbestandig” in 1989, serviciul din portelan Rosenthal TAC se numara printre piesele ce fac parte din colectia permanenta a Centrului Georges Pompidou – Paris incepand cu anul 1992.

Puteti admira si cumpara colectia TAC semnata Waltwr Gropius din magazinul My House din Calea Dorobantilor 168, sau online, pe www.myhousecult.ro, sectiunea Rosenthal Studio Line. Este un cadou perfect pentru prietenii care sunt fani ai curentului Bauhaus.

Albumul meu de inspiratie TAC Walter Gropius

Alma Schindler, fosta sotie a lui Gustav Mahler, cu care s-a Gropius s-a casatorit dupa moartea compozitorului. Alma Schindler a fost o adevarata socialite a anilor ’20.

Bette Davis intr-o pauza de filmari, cu un serviciu de ceai de inspiratie Bauhaus.

Audrey Hepburn in fotografia iconica din “Breakfast at Tiffany’s”.

un tablou al lui Wassily Kandisky, unul dintre membrii miscarii Bauhaus.

Alain Delon si Romy Schneider.

Alain Delon si Brigitte Bardot la Saint Tropez, vara lui 1968.

Surse de inspiratie: Rosenthal My House, http://www.fizcafe.com, http://acertaincinema.com/, http://thehappyunfortunate.tumblr.com, http://theredlist.fr,