In fiecare an, luna iunie imi aminteste de forfota din casa parinteasca de la Campina. De mamaie, care ne grupa pe toti la piata, ca sa o ajutam sa care capsuni si cirese (visine aveam din productia proprie, din curte). Aveam si in curte ceva capsuni si un cires plantat in anul in care m-am nascut (1972), dar aceste fructe erau devorate de mine si de copiii din vecini si ce putea sa salveze mamaie ajungea abia, abia de un sufle sau ca sa orneze mama crema de cacao, servita rece, in zilele toride. Parca simt si acum mirosul de dulceata calda, inainte de a fi turnata in borcanele curate si abia asteptam sa ma lase mamaie sa lipesc etichetele pe care scriam, caligrafic, “Dulceata de visine”, “Dulceata de cirese amare”, “Dulceata de capsuni”.

buy generic viagra in canada

Dupa ce mamaie a plecat dintre noi, sarcina i-a revenit tatei. Imi amintesc de vara lui 1986. Mama si-a rupt atunci ambele picioare in timpul unui spectacol cu elevii (juca alaturi de ei, ca acestia sa nu aiba trac) si s-a intamplat exact in perioada “Operatiunea dulceata”.  Atunci am devenit ucenica tatei, cu nenumarate drumuri in piata si curatatul fructelor. A participat si mama, stateam amandoua pe scaunele din bucataria noastra cocheta, acompaniate de patrupezii nostri – cainele Harry si pisicile Lady, Mata Hari, Suzy si Dixie. A iesit o dulceata perfecta, exact ca a lui mamaie. Poate ca imi amintesc cu drag acest episode si pentru ca a fost ultimul an cand s-a facut dulceata la noi in casa. Apoi nici tata nu a mai fost printre noi si in vara lui ’89 am emigrat in Israel, unde dulceata se cumpara din supermarket.

Pentru parintii creativi, le-as recomanda sa pregateasca dulceata impreuna cu copiii. Este o activitate de care isi vor aduce aminte cu mare placere, peste ani.

Nu mi-am notat, din pacate, retetele lui mamaie si ale tatei, dar am gasit pe blogul Cristinei Mazilu, http://chez.mazilique.ro, aceasta reteta de dulceata de capsuni pe care o impartasesc acum cu voi: http://chez.mazilique.ro/2009/07/dulceata-sau-poate-gem-de-capsuni.html

Si ma pregatesc sa o sun pe prietena Smaranda Vornicu, care are blogul culinar cel minunat http://zanaeficientei.wordpress.com   ca sa imi dicteze reteta sa de dulceata de visine (pe care nu am gasit-o in cautarile de mai devreme).

Sa facem dulceata, ca reteta de clatite o am eu. Daca vreti, o gasiti aici: http://placerileluinoe.ro/povestea-mea-cu-rosenthal-capitolul-i/

(la finalul acestei povesti din decembrie trecut).

Pana cand voi invata sa prepar dulceata, am gasit dulceturile preparate de doamnele speciale din Viscri, via Fundatia Adept Transilvania, care sunt minunate. http://www.fundatia-adept.org

Si mi-am cumparat din piata cirese si zmeura, pentru o duminica sanatoasa de iunie.

Surse de inspiratie: http://blogs.ft.com, http://www.telegraph.co.uk, arhiva mea personala, http://a-french-education.blogspot.ro